Așezare Depresiunea Topliței este de fapt partea Nord-Vestică a Depresiunii Giurgeului. Este situată în valea râului Mureș și a afluenților săi, la intrare în defileul Toplița-Deda (40 km). Face parte din acel mare lanț de depresiuni care traversează mijlocul Carpaților Orientali de la Depresiunea Maramureșului până la Depresiunea Brașovului. La Toplița albia largă a Mureșului și ... Continuă »
Așezarea se află la 5 km de centrul Topliței. Denumirea, după cum mai multe documente istorice atestă, provine din numele peștelui "Lostriță" (lat. Hucho Hucho, magh. galóca). Documentele istorice ne arată că în epoca feudală iobagii erau obligați să "dăruiască" peste, mai ales lostriță, moșierilor. Nu există date exacte despre înființarea așezării, pe o hartă ... Continuă »
Așezarea se află la distanța de 12 km de centrul Topliței. Sărmaș la fel ca celelalte așezări din împrejurimile Topliței își datorează existența exploatării forestiere, în aceste localități moșierii au adus iobagi la muncă mai ales din Moldova. Nu avem date concrete despre înființarea așezării, hărțile "Maros Laka" (localitățile dintre Aluniș și Ditrău) nu menționează ... Continuă »
Se află la distanța de 15 km de Toplița, este cea mai mare și cea mai veche așezare din zonă. A fost înființată prin așezarea iobagilor moldoveni. O hartă din 1735 încă nu menționează așezarea, însă alta din 1750, o prezintă sub numele de Várvíz cu 190 locuitori și o biserică. În 1769, 1773 se numește ... Continuă »
Așezarea aparține de Toplița și se află la 14 km distanță de centrul și la 6 km de limita orașului. Existența ei este datorată exploatării forestiere, fiindcă uzinele de prelucrarea lemnului din Toplița aici au înființat mai multe baze de exploatare, mai ales fabrica O.Fa., care deja în anul 1914 a pus bazele unei fabrici ... Continuă »
Se află la 25 km de Toplița. A fost înființată ca o mică așezare lângă graniță, originea denumirii este neclară, unii istorici (printre care și O. C. Tăslăuanu) menționează două variante: - BEL (bel, beljebb - mai jos de) BOR (Borsec), - BÉL(a) BOR(a). De-a lungul anilor, așezarea a purtat următoarele denumiri: Bélbor (1788,1806), Bélabora ... Continuă »