Toplita >> Împrejurimi >> Sãrmas
Sãrmas
Asezarea se aflã la distanta de 12 km de centrul Toplitei. Sãrmas la fel ca celelalte asezãri din împrejurimile Toplitei îsi datoreazã existenta  exploatãrii forestiere, în aceste localitãti proprietarii au adus iobagi mai ales din Moldova. Nu avem date concrete despre înfiintarea asazãrii, hãrtile "Maros Laka" (localitãtile dintre Alunis si Ditrãu) nu mentioneazã nimic în anii 1735, 1750, 1769, 1773, 1786, dar pe harta din 1735 se gãseste vârful Sãrmas. Harta militarã din 1788 mentioneazã douã vãi Platonesti si Sãrmas, unde însã nu existã case, o hartã din 1806 mentioneazã doar valea Platonesti.  Documentele Cziráky din 1820 mentioneazã satul, si spun cã în anul 1815 o bisericã greco catolicã a fost construitã. Prima scoalã a fost înfiintatã în 1858, aici au învãtat 48 bãieti si 36 fete. Denumirea localitãtii provine, cel mai probabil, din vechiul cuvânt maghiar Sármás care înseamnã usturoi. Pânã în anul 1918 satul apartinea de Ditrãu. De Sãrmas mai apartin micile asezãri: Fundoaia, Runc, Platonesti si Hodosa. Denumiriile asezãrii de alungul timpului: Salamás, Ditró-Salamás, Gyergyó-Salamás, dupã 1918 Sãrmas.
Evolutia populatiei:
- în 1850 sunt 861 locuitori, din care 799 români, 54 maghiari, 8 romi, 8 de alte nationalitãti
- în 1910 sunt 1597 locuitori, din care 1430 români, 134 maghiari, 32 nemti, 1 slovac
- în 1941 sunt 3802 locuitori, din care 2166 români, 1590 maghiari, 32 evrei, 9 nemti, 1 rom, 37 de alte nationalitãti
- în 1992 sunt 4283 locuitori, din care 3327 români, 945 maghiari, 9 romi, 1 neamt, 10 de alte nationalitãti
- în 2002 împreunã cu asezãriile Platonesti, Hodosa, Runk, Fundoaia sunt 4134 locuitori, din care 3333 români si 795 maghiari.
Platonesti, unii spun cã aceastã asezare a fost înfiintatã de cãtre negustori greci, de aici provine si numele, cãci folclorul spune cã primul locuitor se numea Platon. Pe o hartã din 1862 apare ca localitate aparte.
Evolutia populatiei:
- în 1966 sunt 489 locuitori, 487 români si 2 maghiari
- în 1992 sunt 556 locuitori, 549 români si 7 maghiari
Hodosa a fost cândva sat independent de Sãrmas, nu avem date despre înfiintarea asezãrii, în documente provenind din 1848 gãsim doar vârful Hodosa. Pânã în anul 1930 apartinea de Ditrãu, iar din data de 7 ianuarie 1930 este sat independent, cu primãrie proprie, pânã în anii '60. În documentele si hãrtile din acele timpuri satul este mentionat ca Ditró-Hodos sau Gyergyó-Hodos, iar din 1930 ca Hodosa. Cuvântul Hodosa provine din vechiul nume bãrbãtesc maghiar Hodos care la rândul lui provine din "vânãtoare de castori" (= hódvadászat, castor=hód). Între anii 1898-99 a fost construitã o bisericã romano catolicã, de aceastã bisericã apartin si romano catolicii din Sãrmas. În prezent sunt 710 romano catolici în registrele bisericii. La Hodosa a fost înfiintatã si o uzinã de prelucrarea lemnului, cãci în aceastã localitate functionau, chiar dinaintea primului rãzboi mondial, gatere care prelucrau lemnul. În prezent în ceastã uzinã lucreazã majoritatea locuitorilor din Hodosa , Sãrmas, Subcetate, sunt muncitori care vin chiar de la Toplita pentru a lucra aici. Se aflã la 15 km de Toplita.
Evolutia populatiei:
- în 1910 sunt 843 locuitori, din care 315 români, 515 maghiari, 13 nemti
- în 1941 sunt 1511 locuitori, 251 români, 1232 maghiari, 15 evrei, 1 rom, 9 nemti, 19 de alte nationalitãti
- în 1992 sunt 1592 locuitori 998 români, 592 maghiari, 1 neamt.
Czirják Károly (Tardus de Erõs István)
|
|
Acasã
Stiri
Forum
Harta orasului
E-mail
Poze
Mica publicitate
Concurs cu premii
